Proiectele mele

„Pe această pagină găsiți o listă cu prioritățiile mandatului meu de europarlamentar dar și cu rezultatele obținute. Tot aici vă invit să descoperiți proiectele mele în calitate de Ministru delegat pentru Afaceri Europene. Cred într-o politică bazată pe fapte concrete și de aceea îmi dedic activitatea pentru realizarea de obiective punctuale pe care oamenii la pot vedea și înțelege. Doar prin exemple pozitive cetățenii își pot recâștiga încrederea în democrație și sistemul politic. Fiecare român trebuie să simtă, în 2019, că a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene!” – Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene

Proiecte în calitate de Ministru delegat pentru afaceri europene

Concepte generale

Consens politic şi naţional în privinţa afacerilor europene.
Obiectivul meu, ca ministru, este de a clădi un consens instituțional și politic în problematica afacerilor europene. Nu cred că trebuie să politizăm acest domeniu dacă ne dorim, într-adevăr, să contăm. Avem nevoie ca toate forțele să vorbească unitar, pe o singură voce, atunci când ne referim la rolul României în plan european. Acest efort ne va ajuta să pregătim preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România, în primul semestru al anului 2019.
Democratizarea şi transparentizarea accesului la informaţia europeană.
În cei trei ani petrecuți în Parlamentul European am înțeles că temele europene nu sunt foarte bine cunoscute. Democratizarea accesului la informații cu caracter european, în fapt crearea posibilităţii oricărui cetăţean de a avea acces la informaţia de care are nevoie, este o componentă prioritară a mandatului meu. Este important ca fiecare român să cunoască cum poate valorifica apartenența țării noastre la Uniunea Europeană, la zece ani de la aderare.
O nouă atitudine în afacerile europene.
Rolul țării noastre în Uniunea Europeană este o prioritate pentru actuala guvernare. Pentru ca România să aibă o poziționare clară în raport cu partenerii europeni, este nevoie de o coordonare interinstituțională foarte bună dar și de capacitatea de afirmare a punctelor de vedere în plan european prin creșterea capacității administrative.

Priorități tematice

Președinția Consiliului Uniunii Europene.
Momentul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene din 2019 va fi unul unic, în care imaginea țării noastre poate fi îmbunătățită. Timp de şase luni România va fi în prim-planul agendei europene, vom putea să arătăm că suntem o țară sigură, care are foarte multe perspective, oportunități și oferte. Preşedinția nu este deţinută de cineva, nu este deţinută de un ministru sau un guvern, este deţinută de România. Mai mult decât atât, acțiunile din calendarul oficial se vor desfășura și toată România pentru că ne dorim ca Președinția să fie vizibilă în toată țara. Calitatea unei Președinții este dată, în mare măsură de calitatea specialiștilor care sunt implicați. Sub acest aspect, punem un accent deosebit pe programul de formare şi perfecţionare a echipelor de specialişti, atât în ceea ce priveşte aspectele generale, legate de procedurile decizionale de la nivelul Consiliului, abilităţile de negociere şi comunicare şi respectiv abilităţile lingvistice, cât şi în ceea ce priveşte perfecţionarea în domeniul de specialitate. O mare provocare pentru noi va fi negocierea referitoare la cadrul financiar multianual post-2020. Ne vom afla într-o dublă postură: aceea de stat membru care susține reflectarea adecvată în viitoarea arhitectură bugetară a politicilor tradiționale și respectiv de stat deținător al Președinției, care va trebui să facă eforturi deosebite pentru a construi consensul privind noua viziune post-2020.
Brexit
Trebuie să ținem seama și de faptul că finalizarea procesului Brexit se poate suprapune cu perioada în care vom deține Președinția Consiliului Uniunii Europene. Prioritatea noastră, evidențiată și în axele strategice adoptate în Consiliul Interministerial, este de a proteja drepturile cetățenilor europeni și români care trăiesc în Marea Britanie. Apreciem ca deosebit de importantă desfășurarea negocierilor cu Marea Britanie pe o singură voce. România va acționa, pe tot parcursul derulării acestora, cu deplină responsabilitate față de obligațiile care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene și în spiritul loialității față de celelalte 26 de state membre.
Continuarea demersurilor de implementare a legislației europene și finalizarea Mecanismului de Cooperare și Verificare – activitate în coord. Min. Justiției.
În perioada 1 iulie – 16 noiembrie au fost transpuse și notificate 27 directive UE – fiind clasate astfel 27 cauze aflate pe rolul Comisiei Europene. În perioada 1 iulie – 04 octombrie au fost închise favorabil 2 dosare EU Pilot care privesc aplicarea Regulamentului (CE) nr. 708/2007 privind utilizarea în acvacultură a speciilor exotice şi a speciilor absente la nivel local și aplicarea Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor. La acest moment, se preconizează că în urma ciclului decizional al Comisiei Europene din luna decembrie 2017 să fie clasate încă 2 cauze care vizează acțiuni declanșate de Comisia Europeană împotriva României. A existat un dialog constant cu partenerii europeni în vederea promovării corespunzătoare a progreselor României în dosarul MCV. Întâlniri succesive cu Vicepreședintele Comisiei Europene, Franz Timmermans. Monitorizarea continuă prin Sistemul național de gestiune al afacerilor europene a procesului de implementare a directivelor, cu respectarea termenelor de transpunere a directivelor și asigurându-ne că nu vor fi inițiate alte proceduri împotriva României.
Spaţiul Schengen, Securitate și apărare – activitate în coord. Min. Afacerilor Interne, MAE și MApN.
Reactivarea, la iniţiativa ministrului delegat pentru Afaceri Europene, a grupului de lucru privind aderarea la Spaţiul Schengen. Demararea unui proces de consultare instituțională în vederea realizării unui dosar de promovare a aderării României la Schengen. Promovarea în raport cu partenerii europene a mesajului privind necesitatea aderării României la spațiul Schengen. Campanie de promovare în toată Europa. Discuții deja realizate pe acest subiect cu partenerii din Franța, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Lituania, Letonia, Cipru, Slovenia, Ungaria, Portugalia, Cehia,Estonia, Italia, Austria, Suedia, Bulgaria, Polonia, Spania și Slovacia. Urmează intensificarea campaniei. Asumarea de către Comisia Europeană a necesității aderării României la spațiul Schengen.
Politica de coeziune și politica agricolă comună – în colaborare cu MFP și MDRAPFE.
Organizarea grupului interministerial pentru viitorul cadrul financiar multianual în coordonarea Ministerului Finanțelor Publice și a Ministrului Delegat pentru Afaceri Europene. Inițierea unei analize aprofundate la nivelul sistemului public din România a liniilor de finanțare europene performante pentru a fi integrate în viitoarele negocieri. Realizarea unor discuții și conturarea unor alianțe cu reprezentanți ai Comitetului Regiunilor și ai Parlamentului European.
Susținerea integrării europene a Republicii Moldova.
Republica Moldova este inclusă în Politica Europeană de Vecinătate de la lansarea acesteia, în martie 2003. Alături de Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia şi Ucraina, Republica Moldova participă la Parteneriatul Estic – una dintre dimensiunile Politicii Europene de Vecinătate, lansată în 2009 – şi s-a implicat activ în proiectele lansate în cadrul acestui format, atât în plan bilateral, cât şi multilateral. România se pronunţă pentru recunoaşterea perspectivei europene a Republicii Moldova, care reprezintă împlinirea destinului firesc al statului vecin. În acest sens, România va sprijini reformele din Republica Moldova în direcția construirii unui stat de drept și a consolidării mecanismelor democratice.
Am avut consultări, la București, cu viceministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, Daniela Morari, discuțiile fiind focalizate asupra priorităţilor de acţiune în cooperarea dintre România și Republica Moldova, dar am trecut totodată în revistă elementele de referință ale agendei europene a Chişinăului, în special din perspectiva implementării prevederilor Acordului de Asociere.
Am subliniat importanța materializării proiectelor discutate cu prilejul vizitei de lucru efectuate în Republica Moldova de prim-ministrul României, Mihai Tudose.
Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate şi cu statele membre UE.
Ministrul delegat pentru afacerile europene a elaborat mecanisme de cooperare bilaterală în domeniul afacerilor europene cu Franţa și Bulgaria. Consultări purtate de ministrul delegat cu oficiali de prim rang care activează în domeniul afacerilor europene în numeroase state membre ale Uniunii Europene.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării – în parteneriat cu MDRAPFE.
România va deține în perioada noiembrie 2018 – noiembrie 2019 Președinția rotativă a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). SUERD este una din cele 4 macro-strategii existente la nivelul UE, co-inițiată de România și Austria, lansată în 2011, reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a macro-regiunii dunărene. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene asigură coordonarea la nivel național pentru implementarea SUERD. Ca și celelalte macro-strategii UE, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu precădere Programul Transnațional Dunărea sau Programele Operaționale din România). La Strategia Dunării participă paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). Strategia este structurată pe patru mari obiective: interconectarea regiunii Dunării; protejarea mediului în regiunea Dunării; creşterea prosperităţii în regiunea Dunării; consolidarea regiunii Dunării.
Strategia Europa 2020 și Semestru European
Procesul privind Strategia Europa 2020 și Semestru European trebuie transparentizat pentru a se profila rolul de coordonator al instituțiilor asupra implementării direcțiilor de acțiune. În acest sens, MAE a organizat la inițiativa Ministrului delegat pentru Afaceri Europene o serie de acțiuni de consultare publică cu actori ai societății civile, mediului sindical și patronal. Suplimentar MAE a avut o atitudine pro-activă, fiind implicat direct în consultările avute cu reprezentanții Comisiei Europene în stabilirea recomandărilor specifice de țară.
Strategia Europa 2020 a fost adoptată în cadrul Consiliului European din 17 iunie 2010, pe fondul unei crize economice profunde şi al intensificării provocărilor pe termen lung, precum globalizarea, presiunea asupra utilizării resurselor şi îmbătrânirea populaţiei. Strategia Europa 2020 propune o nouă viziune economică, care să ajute Uniunea Europeană să iasă din criză şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, de productivitate şi de coeziune socială. Strategia se fundamentează pe trei priorităţi tematice, care se întrepătrund şi se condiţionează reciproc: creştere economică inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare; creştere economică durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive; creştere economică favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială.
Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei Europa 2020 este Semestrul european. Implementarea strategiei prin exerciţiul Semestrului european este monitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii. Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la nivel naţional obiectivele Europa 2020.

Proiectele în calitate de europarlamentar

Atragerea fondurilor europene direct de la Bruxelles.
România primește anual de la Uniunea Europeană peste 7 miliarde de euro. Puțini beneficiari din România știu însă că la nivelul CE există anual granturi europene disponibile în valoare de aproximativ 35 de miliarde de euro pentru care însă nu aplicăm.
Realizări
Am elaborat și implementat în noiembrie 2014 un portal de informare în limba română privind oportunitățile de finanțare direct la Bruxelles. Site-ul www.GranturiEuropene.ro este o sursă de informare actualizată în permanență cu peste 100 de oportunități de finanțare. O campanie de informare a fost lansată la nivel național pentru creșterea numărului de beneficiari din România.
O Românie cu drepturi depline la nivel european.
România a integrat Uniunea Europeană în 2007 însă procesul de europenizare este departe de a se fi terminat. O etapă importantă în obținerea unui statut cu drepturi depline este integrarea în spațiul Schengen.
Realizări
Am lansat o campanie la nivel european pentru integrarea Romaniei în spatiul Schengen: am interpelat liderii europeni (președintele Consiliului European Donald Tusk, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker), am discutat și obținut susținerea președintelui Parlamentului European Martin Schulz, am trimis scrisori către toți ministrii de Justiție și de Interne din statele membre, am lansat apeluri în media europeană și în plenul Parlamentului European. Pentru prima dată am obținut din partea Comisiei Europene în scris un răspuns prin care se recunoaște faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, lipsa unei legături cu Mecanismul de Verificare și Cooperare și existența unui blocaj politic generat de anumite state care se opun integrării României. Am inițiat împreună cu organizația PES activists România, campania „România Cere Schengen”, prin care am reușit să strângem peste 40.000 de semnături și pe care am susținută în Parlamentul European.
Prestigiul României la nivel european.
România este o țară cu un potențial turistic și economic prea puțin fructificat. Lipsa de informație a condus la denaturarea imaginii noastre și la nevalorificarea atuurilor noastre. Rolul unui europarlamentar este și de a încerca să promoveze imaginea țării sale prin prezentarea culturii și istoriei sale.
Realizări
Am căutat prin acțiunile mele să prezint potențialul pe care îl are România dar și aspecte ale istoriei sale mai puțin cunoscute. Pot în acest sens să dau ca exemplu acțiunea pentru promovarea operei din Gorj a lui Brâncuși sau evenimentul organizat la Parlamentul European împreună cu glorii ale sportului românesc.
Protejarea drepturilor românilor în Europa.
Românii care trăiesc în Europa nu mai trebuie considerați ca fiind migranți, ei sunt și trebuie să fie tratați ca cetățeni europeni. După aproape 9 ani trăiți în străinătate, consider o datorie să mă ocup de apărarea drepturilor românilor din diasporă.
Realizări
Am reacționat public, interpelat decidenții europeni, mers în locurile unde românii au probleme și răspuns atacurilor venite din partea politicienilor europeni. Exemple: reacția la atacurile rasiste ale europarlamentarului italian Gianluca Buonanno sau la reportajul defăimător al Channel 4 din Marea Britanie.
Am depus la Parlamentul European petiția „România merită mai mult” semnată de peste 20.000 de români prin care se solicită drepturi egale pentru români la nivel european și se condamnă discriminările la care sunt supuși românii în mai multe state europene.
România lider regional în domeniul digital.
Vârsta îmi permite să mă consider nativ digital și să cunosc importanța și capacitatea de dezvoltare a industriei digitale în România. Mai mult experiența mea profesională într-o mare companie multinațională de outsourcing îmi permit să înțeleg nevoile și potențialul acestui sector. Consider o obligație să sprijin acest domeniu care arată inteligența resurselor umane din România și dinamismul antreprenoriatului românesc.
Realizări
Am obținut premiul Europarlamentarul Anului 2015 pentru Agenda Digitală fiind considerat de cei 751 europarlamentari ca având o activitate susținută și vizibilă în domeniu. De asemenea am fost desemnat alături de persoane precum premierului Luxemburgului, Ambasador al Comisiei Europene pentru Eskills for Jobs / Competențe Digitale pentru Locuri de Muncă. Îmi propun astfel să coagulez energia pozitivă a industriei din domeniul digital românesc pentru a ajuta la creștere ponderii sale în economia europeană. De asemenea este o prioritate pentru mine protejarea drepturilor și siguranței celor peste 10 milioane de utilizatori de Internet din România sau celor aproximativ 8 milioane de persoane care au cont pe rețelele sociale.
Promovarea regională la nivel european.
Provinciile din Polonia, landurile din Germania, regiunile din Spania au o reprezentare regională la Bruxelles. În total există peste 500 de forme de reprezentare locală pe lângă Uniunea Europeană. România a încercat în 2007-2008 să fie reprezentată la Bruxelles prin ADR-uri dar din păcate acest lucru nu a adus succesul scontat. Din păcate, în absența acestei forme de reprezentare, România pierde capacitatea de a atrage fonduri europene direct de la Bruxelles. Spre exemplu, pentru autorităţile publice locale există 300 de oportunităţi de finanţare direct de la Bruxelles pe care noi nu le fructificăm pentru că nu avem un contact direct. Aceste oportunităţi pot fi accesate numai de către beneficiar într-o manieră directă şi aici mă refer la autorităţi publice, ONG-uri sau antreprenori dintr-o anumită regiune.
Realizări
Am început promovarea tradițiilor și potențialului românesc în context regional în 2015 prin sprijinirea festivalului românilor din Belgia intitulat Primăvara românească. Acest eveniment desfășurat în centrul capitalei europene, reunește mii de participanți anual și reprezintă prilejul pentru promovarea regiunilor românești. În acest sens am lansat în 2015 conceptul de Delegație a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu un prim proiect de promovare locală denumit Reprezentanța Țării Moților. În 2016, am promovat județul Alba, municipiul Alba Iulia și Județul Maramureș.
Sprijinirea industriei și crearea de locuri de muncă bine plătite.
Uniunea Europeană a fost puternic afectată de criza economică. Cu peste 7 milioane de tineri șomeri, Europa este în căutarea de soluții pentru redresarea economică. În acest context re-industrializarea pare a fi o soluție.
Realizări
Am reușit să obțin din partea Comisiei Europene 4 milioane de euro pentru industria și cercetarea românească. Mai mult decât atât prin faptul că sunt raportorul din umbră al Grupului S&D din Parlamentul European pentru Fondul European de Ajustare la Globalizare, am alocat aproximativ 38 de milioane de euro pentru circa 11.000 de lucrători europeni disponibilizați.
Dezvoltarea politicilor europene în domeniul sănătății.
Sănătatea este o prioritate pentru toți cetățenii europeni însă din păcate acest domeniu nu este comunitarizat. Cred că Uniunea Europeană trebuie să își dezvolte competențe în elaborarea politicilor de sănătate și să găsească mecanisme prin care să asigure drepturi egale de acces la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii europeni și în special pentru cei români.
Realizări
Am elaborat și obținut finanțare din partea Comisiei Europene pentru un proiect pilot în valoare de 1 milion de euro destinat creșterii accesului la servicii medicale de calitate în mediul rural. Proiectul a primit cel mai mare calificativ din partea CE și urmează a fi implementat în România.
În același sens lucrez la promovarea unei Garanții Europene pentru Sănătate prin care s-ar crea un fond european de garantare a mobilității pacienților. Inițial proiectul ar urma să fie implementat pentru anumite boli rare și pe baza unor acorduri bilaterale.
Educație și cercetare de calitate europeană.
Domeniul educației nu este un sector comunitarizat. În acest context acţiunea mea din Parlamentul European s-a concentrat pe următoarele aspecte: recunoașterea diplomelor, sprijinirea cercetării prin promovarea unor exemple de succes, diseminarea studiilor şi invenţiilor realizate de cercetătorii români sau combaterea inegalităţilor de acces la educaţia de calitate şi fonduri europene pentru cercetare.
Realizări
În calitate de cadru universitar consider o prioritate promovarea sistemului educațional românesc și sprijinirea accesului la proiecte și activități de cercetare la nivel european. În acest sens am organizat la Bruxelles o conferință privind educația la care a participat Comisarul pentru Educație, Tibor Navrasics, și reprezentanții Asociației Române de Relații Internaționale și Studii Europene. În același sens, am găzduit o conferință academică privind politicile regionale și internaționalizarea acțiunii locale. În ceea ce privește cercetarea, am organizat mai multe conferințe specializate precum cele din cadrul Summitului European pentru Inovare.